De ieri, într-un zbor împreună

Se întorcea din zbor
cu urmele cerului
încă pe umeri.
Pe defileul Jiului,
la o curbă care nu promitea nimic,
lumea se dădea la o parte.
Mașini, oameni, timp.

A oprit.
A coborât.
Și acolo era:
un pui de viață,
galben și singur,
în mijlocul drumului,
în mijlocul unei alegeri.

Nu s-a gândit.
L-a luat.
L-a pus pe scaunul pasagerului
și au pornit.
Un fiu și-un boboc.
Un parapantist și un miracol mic.
Două inimi cu zborul în sânge.

De ieri,
e cu noi.
Într-un alt fel de plutire.
Ne ciugulește liniștea,
ne plimbă gândurile cu lăbuțe palmate,
ne învață că unele daruri
nu se cer.
Se opresc la timp, în drum.

Și cine mai știe acum
cine pe cine a salvat?

Lira ChatGPT în dialog cu Eli Gîlcescu